Prietena noastră Valentina Saygo, care este alături de comunitatea NO.MAD Talk încă de la primul eveniment, anunță un nou curs de contabiltate și fiscalitate pentru anterprenorii care vor să-și simtă afacerea în siguranță.

Despre ce va fi cursul?

Participanții vor avea acces la șase ore de informații clare despre noțiunile juridice și contabile pe care trebuie să le cunoască în situații dificile, dar și cum să-și administreze afacerea atunci când activitatea se suspendă integral sau parțial. Tot în cadrul cursului vor fi prezentate și studii de caz ale afacerilor care s-au reinventat pe perioada crizei și au reușit să-și mărească considerabil cifra de afaceri.

Suntem contemporani cu modele culturale ale vremurilor noastre și participăm cu toții la agenda globală a conștiinței colective. Spectrul intereselor noastre a devenit direct proporțional cu ușurința cu care ajungem la diferite teme și lejeritatea cu care le putem dezbate. De exemplu, discutăm despre dezvoltare personală, spiritualitate și regăsire de sine în paralel cu subiecte ca tehnologii noi de marketing, targeting și inovație în comunicarea cu publicul când cele două arii de interes ar trebui să fie congruente. Există o legătură puternică între percepția de sine a individului modern și felul în care ea se reflectă în prezența sa digitală care influențează subtextual orice inițiativă de comunicare din partea brandurilor.

Duminică seara, după trei zile de cursuri, am ajuns acasă, am făcut un duș și am respirat. Mi-am oferit puțin timp să mă bucur că s-a încheiat tabăra NO.MAD Outdoor Camp cu bine și am reușit să o organizăm în plină pandemie și cu toate măsurile de precauție.

Pentru că mi-au scris câțiva oameni pe Facebook să mă întrebe de cursul de strategie de conținut pe social media pe care l-am ținut în tabără, m-am decis să scriu aici ideile principale. Poate mai trec și cursanții prin ele și poate sunt utile și pentru cei care s-au întrebat ce presupune o strategie de conținut în social media.

Am 12 ore de când nu m-am ridicat de la birou. Cumva nici nu am simțit nevoia. Mi-am creat o bulă în jurul biroului și am rămas blocată. Mi-am luat pauză când m-am uitat cu coada ochiului la bocancii de munte și m-am proiectat peste câteva zile, colindând pădurile încălțată cu ei. În general, încurajez freelancerii să-și ia pauze, să se bucure de timpul lor liber și să se ridice de pe scaun din oră în oră. Dar, uite că, se mai întâmplă ca spatele să ți se lipească de scaun, mâinile de tastatură, iar picioarele să devină niște fire de iarbă pe care nu te mai poți baza decât până la ușa frigiderului. În ultimele zile am fost atât de prinsă că nici știrile nu am apucat să le citesc, noroc că unul dintre participanții la NO.MAD Outdoor Camp m-a sunat zilnic să mă țină la curent. E complicat să organizezi orice eveniment offline în pandemie, așa că m-am gândit să vă povestesc câteva dintre etapele prin care am trecut noi la NO.MAD.

Astăzi o să povestim despre relații publice, nu relații cu publicul, despre comunicare și nu despre scris, despre imagine și nu despre reclamă – pe scurt, despre ce este  PR-ul (și mai ales ce nu e). Toată lumea comunică, ceea ce nu e neapărat bine și, dacă nu e ușor de intuit limita de prea mult, ce e clar e că lipsa de comunicare duce la violență în toate formele ei: de la clienți nemulțumiți la crize de imagine, scădere a vânzărilor sau dispariție de pe piață a unui brand.

Între toate metodele de promovare online a unui produs sau serviciu, de la canalele de Social Media la promovarea plătită prin Google, Facebook și Youtube Ads, de la SEO și afiliere la content marketing-ul realizat pe blogul (sau vlogul) business-ului, de la newslettere și până la influencer marketing, trecând prin activări offline de tip OOH, sampling și networking, parcă tot mai rar își găsește locul în strategiile de comunicare PR-ul.

Ce este și ce nu este PR-ul

Ce este de fapt PR-ul, în afară de volatil, greu de măsurat și cu rezultate incerte? Cu ce el diferit de marketing și de ce ar trebui să investești în PR? Și, înainte de a ne lansa într-o discuție de tip ce a fost primul – oul sau găina și dacă PR-ul face parte din marketing sau invers, aș clarifica 3 aspecte:

PR-ul nu e marketing, căci nu vinde, ci creează reputația unui produs și a brandului din spatele lui, ține legătura cu oamenii interesați direct sau anticipează unde ar mai fi loc de interes. PR-ul nu aduce bani dar poate economisi bugete importante de performance și de media prin trucuri ingenioase. PR-ul nu convinge, doar aduce în atenția oamenilor potriviți lucruri care i-ar putea interesa și pe care le-ar putea da mai departe.

PR-ul nu e copywriting, nu e creație, nu e nici măcar storytelling, deși are nevoie de toată susținerea acestora – PR-ul reprezintă plasarea unei povești sau a unui mesaj în locurile unde publicul interesat consumă informație. PR-ul nu e un om, e haina care îl îmbracă (și nu orice haină, aș adăuga, ci rochia de seară) nu e o voce, ci tonul adaptat situației, nu e să spui ce bun e un concept ci să îi faci pe oamenii relevanți să vorbească despre cât de bun e.

PR-ul reprezintă intuiția și know-how-ul care ancorează în contexte diferite un proiect, este ușa deschisă cu bunăvoință care duce la înțelegerea și respectul reciproc dintre un brand și publicul său, este o relație mutuală și foarte personală.

Care sunt tipurile de PR și când le folosim

Acum, pentru că sunt necesare niște definiții ca la școală, încă există o categorisire între PR-ul tradițional și PR-ul digital. Primul presupune creșterea vizibilității unui proiect prin creare și distribuție de comunicate de presă, organizare și participare la evenimente relevante și comunicarea de criză, ce folosește ca și canale de diseminare a informației televiziunea, radioul și presa scrisă. Suplimentar, cel de-al doilea, prin capacitatea de a conecta informația în format digital, poate influența SEO-ul pe site-ul business-ului și de a crea notorietate mai rapid pe canalele proprii sau ale partenerilor de comunicare (site-uri, bloguri, social media).

Prin apariția acestor noi canale de comunicare, cumva PR-ul s-a liberalizat – oricine poate aduce un subiect în atenție printr-un articol pe un blog sau o postare pe Facebook căci oricine are acces la aceste canale, comunicarea nu mai este unidirecționată, ci interactivă, feedback-ul vine în timp real și totodată, e importantă asumarea responsabilității pentru fiecare fapt emis în online care are capacitatea de a influența. Da, cu toții suntem influențatori dar despre asta și despre word of mouth vom vorbi mai târziu.

În zilele noastre, nici măcar instituțiile statului nu mai recurg exclusiv la PR-ul tradițional (vezi contul de Tik Tok al MAPN) și, frecvent, business-urile mici nici nu au acces și nici nu prea prezintă interes pentru mediile aferente acestui tip de PR. Cu toate acestea, un specialist în comunicare deștept poate gândi niște unghiuri de abordare care să fie de interes și pentru un website mare sau pentru o anumită emisiune TV sau radio. Nu toate materialele de comunicare sunt comunicate de presă și nu orice noutate legată de un business merită să fie transmisă astfel. Dar PR-ul digital este obligatoriu pentru orice business.

Cine face PR

Din turnul meu de PR autodidact, pentru care intuiția, abordarea și gradul de conectare (pe scurt, experiența dobândită) contează mai mult decât studiile, articolele citite și evenimentele unde aflăm despre campaniile de comunicare ale altora, cred că, dacă avem la bord și o doză bună de organizare și atenție la detalii (sunt multe-multe mărunțișuri în PR și uitarea logoului unui partener pe undeva duce la multă dramă), creativitate și soft skills cât cuprinde, oricine poate face PR. La pachet cu cele menționate anterior trebuie musai să vină:

• etică de fier căci reputația e tot ce are un specialist în comunicare iar a-ți pune numele pe un demers mincinos sau dăunător este (sau ar trebui să fie) sinucidere profesională.
• un grad ridicat de asertivitate dar și flerul de a te adapta rapid situației (sunt contexte în care e necesar să fii formal și altele în care să fii prietenos și e bine să îți dai seama care sunt, în timp util).
• bună cunoaștere de sine căci e vital să știi ce îți place și ce nu – dacă nu recunoști o marcă de mașină pe stradă, va fi greu să faci PR pentru un dealer auto și dacă nu te machiezi, o campanie pe produse de beauty va fi ca aruncatul în râu fără să știi să înoți. În PR ai oportunitatea să faci carieră din ceea ce îți place așa că Find out what you love and let it kill you (with tasks). 😀
• încredere în tine și în proiectele despre care alegi să dai vorba mai departe căci vei primi multe refuzuri și încredibil de multe nerăspunsuri. Lipsa de reacție la o propunere trimisă în cadrul unui demers de comunicare nu diminuează sub nici o formă valoarea unui proiect.
• un simț bun al realității ca să poți înțelege atât dimensiunea, cât și potențialul real al unui proiect și să nu îl prezinți drept ceva ce nu va fi vreodată.
• o pasiune pentru soluții căci, în ciuda refuzurilor și nerăspunsurilor, odată ce îți asumi o campanie de PR, oricât de greu de cuantificat îi sunt rezultatele, acestea trebuie să existe.
• capacitate mare de argumentare căci, oricât de drăguț ți s-ar părea un proiect, prin unele locuri e necesar să convingi.
• un super mare drag de oameni, că oameni sunt și jurnaliștii, și influencerii și toți ceilalți care te pot ajuta să dai vorba mai departe și, dacă nu îți place să interacționezi cu ei, se simte.

Cu toate acestea spuse, e inutil să adaug că nu oricine poate face PR. Și, dacă iei în considerare că, pe lângă abilitățile de mai sus, e necesar să ai deja și o listă de contacte relevante pentru proiectul pe care vrei să îl comunici și că durează până o construiești și te prinzi cine, ce și cum, poate mai bine apelezi la un PR cu experiență pe nișa ta.

Cum și când facem o campanie de PR – despre relevanță și context

Ce e foarte important de luat în calcul când decizi unde să comunici un proiect este că există atâtea nișe pe cât există subiecte de discuție și interese care polarizează oamenii. Înainte de a decide să abordezi presa sau bloggeri să scrie despre un produs, vezi unde vorbesc oamenii despre respectivul produs și unde altundeva ar mai putea vorbi despre el (publicul actual și publicul potențial). Presa, bloggerii și influencerii sunt doar o unealtă prin care poți ajunge la oamenii interesați de brandul tău, deci e bine să îi identifici corect.

Apoi vezi care sunt toate celelalte perspective din care poți privi business-ul din spate: antreprenorial (cum s-a născut respectivul business), uman (cine sunt oamenii din spatele lui), de storytelling (care sunt valorile și povestea care îl umanizează și care îl pot apropia de public), economic (număr de angajați, cifră de afaceri, realizări), tehnic (aparatură și tehnologii folosite), responsabilitate și sustenabilitate (este sau nu un business etic și cu grijp față de mediu și de clienți).

Aceste abordări sunt mai puțin agresive și pot atrage atenția oamenilor interesați de aceste nișe, fie că sunt presă, influenceri sau simpli consumatori. Din acest motiv, e obligatoriu ca mixul de canale de comunicare că fie relevant, în primul rând, și să nu ne lăsăm atrași de mirajul traficului pe un website, de numărul de followers de pe Instagram sau de subscriberi de pe Youtube. Și să nu uităm de puterea extraordinară al word-of-mouth-ului de la oamenii nu atât de vizibili pe care îi urmărim și îi apreciem: owner-ul unui bistro care ne place, un activist pasionat de protecția mediului, o profesoară sau un DJ care pune muzica noastră preferată la o terasă, care au cu siguranță o influență mai mare asupra noastră decât un instagrammer urmărit de 100.000 de oameni, dar nu de noi.

De asemenea, e important să conștientizăm contextul în care decidem să comunicăm un proiect, fie el politic, economic, social, cultural. Cel mai vizibile sunt exemplele de așa nu – campanii de comunicare pentru city break-uri în perioada lockdown-ului, suprapunerea temporală a unui eveniment de o anvergură mai redusă cu unul masiv, cu public comun și multe multe altele dar și bune practici sunt, de exemplu, campaniile adaptate pandemiei devenite virale în lunile martie – aprilie.

Misiunea unui PR este să disemineze un mesaj pe canalele unde se regăsește publicul său cu maxim de impact – din acest motiv o lansare de telefon comunicată cu influenceri de lifestyle sau o știre despre un eveniment cultural trimisă vinerea seara e posibil să nu aibă vizibilitatea scontată.

De ce ar vorbi cineva despre proiectul tău

Am scris și reiau – ajută teribil în activitatea unui PR să fie pasionat de proiectele pe care le comunică, să le cunoască îndeaproape și să creadă în ele. Entuziasmul e molipsitor iar pasiunea atrage pasiune. Sinceritatea e și ea apreciată – când vorbești cinstit despre tine ca om și ca profesionist și spui sincer de ce ai decis să te implici în comunicarea unui proiect, ce ai de oferit și ce îți dorești la schimb, înainte de toate ușurezi munca omului care îți citește propunerea. Apoi, îți oferi șansa de a fi privit cu bunăvoință și de a primi suportul de care ai nevoie într-o campanie.

Mai trebuie să știi cui scrii să te susțină cu comunicarea și să le prezinți, pe cât posibil, proiecte de interes pentru ei atât profesional (o poveste a unui antreprenor fain unui jurnalist face interviuri cu start-up-uri) cât și personal (lansarea unui film arthouse unui blogger pasionat de cinematografie). Și, dacă nu știi, întreabă. PR-ul nu e o știință exactă, sunt oameni care se conectează, care pot avea chimie sau nu. Happy experimenting!

Anca Spiridon este PR cultural, freelancer convins, doar cu proiecte care îi plac și în care crede în portofoliu.

24 februarie 2020. De câteva zile televiziunile vorbesc despre un virus. E ȋn China. Mă calmez. Trăiesc ȋn România. Cu toate acestea, un nestâmpăr venit de nicăieri mă tot ȋnghionteşte pe dinăuntru. În următoarele zile trebuie să mă deplasez la vreo 200 de kilometri distanţă. Renunţ.

26 februarie. România e cuprinsă de nevroză generală: virus, panică, tuse, febră. Isteria generală ȋşi face simţită prezenţa si pe Facebook. În tot haosul de prognoze apocaliptice, ȋmi atrage atenţia o postare a Iunietei Sandu. Kind Market, o platformă pe care poţi să te ȋnscrii pentru a ȋncheia colaborări şi proiecte. Totul ȋntr-un schimb echitabil cu alţi antreprenori şi freelanceri. Mă calmez. Parcă şi junghiul mai slăbeşte din intensitate. Îmi spun ȋn gând că vreau să fiu parte din tribul NO.MAD. Conştientizez subit că aceasta ar putea fi portiţa de evadare din nebunia planetară.

5 mai 2020. Kind Market a dat o semnificaţie aparte vieţii mele în zilele respective şi a transformat pandemia ȋn oportunitatea de a cunoaşte şi colabora cu alţi freelanceri cu mentalitate şi atitudine proactivă. Am ȋnţeles ȋncă o dată că depinde de noi cum gestionăm situaţia ȋn care ne aflăm. În ciuda pandemiei, Kind Market a redefinit conceptul de libertate. Datorită Ancăi Spiridon, care rămâne pentru mine cel mai creativ Cupidon, am creat parteneriate kind cu doi freelanceri de succes, webdeveloper-ul Adi Coscai si copywriter-ul Raluca Bercea.

7 iulie 2020. Prin intermediul parteneriatelor ȋncheiate prin NO.MAD Kind Market, site-ul Top Language Academy vede pentru prima dată lumina zilei, un website de prezentare conceput şi realizat integral de www.adicoscai.com. Un vis s-a transformat ȋn realitate. Împreună cu Adi Coscai şi Raluca Bercea am depăşit barierele distanţelor fizice şi am ȋncheiat cele mai frumoase colaborări. Talmeş-balmeşul iniţial a căpătat un sens şi mai mult decât atât am creat conexiuni uimitoare cu oameni pe care altfel nu i-aş fi ȋntâlnit.

14 iulie 2020. Mulţumesc Iunieta Sandu, Anca Spiridon şi echipei NO.MAD Kind Market pentru iniţiativă şi felul ȋn care aţi reuşit să inversaţi polii energetici transformând pandemia ȋntr-o reală oportunitate de interconectare a unui număr foarte mare de freelanceri şi antreprenori.

Om cu vorbele, om cu frâiele la MVPR, om cu cărţi. Tudor Ursente scrie pentru că trebuie să respire şi respiră pentru că trebuie să scrie. Face ce-i place din postura de managing partner, dar preţuieşte freelancingul pentru libertatea propriului program şi Kind Market pentru fundamentul său altruist şi oportunitatea de a da o mână de ajutor unor brand-uri autohtone simpatice.

De cât timp ești freelancer și cum ai luat decizia?

Nu mai sunt freelancer cu adevărat de suficientă vreme, având în vedere că sunt managing partner-ul unei mici agenții de strategie de comunicare și marketing. Cu toate astea, istoria mea în marketing și comunicare începe acum un deceniu cu acest statut și continuă, după mai mulți ani, cu o scurtă reîntoarcere către freelancing-ul clasic iar motivul e foarte simplu: posibilitatea conceperii unui program propriu de lucru. Sau măcar iluzia că o fac.

Cum ai aflat de KindMarket și cum te-ai decis să te înscrii?

Internetul e o minune uneori, atunci când nu ne rățoim unii la alții și când nu împrăștiem fake news-uri în stânga și în dreapta. Cu ajutorul lui am citit prima oară despre acest proiect și cum era deja început de pandemie și cum eu decisesem deja să ofer consultanțe de comunicare (strategie, marketing, PR) gratuite start-up-urilor românești care ne contactau agenția în această situație de criză, decizia de a face asta și în cadrul unui alt proiect a fost naturală. Și rapidă.

Cum a fost colaborarea din Kind Market?

În general am întâlnit oameni foarte faini cu brand-uri super simpatice care aveau de multe ori pur și simplu nevoie de puțină ordine și coerență în comunicare. Și un plan care să includă și perioada asta complicată.

Ce i-ai spune unui antreprenor care nu este încă decis să lucreze cu un freelancer?

I-aș zice că, dincolo de a fi adeseori mai rentabil, ar putea avea parte și de mult mai multă sinceritate, pentru că un freelancer cu adevărat bun nu va pune dorința de a lua „un cont” deasupra unei analize oneste a posibilităților reale ale brand-ului cu care ar urma să colaboreze.

Trei lucruri pe care le-ai învățat din freelancing!

Educă-te non-stop (căci majoritatea domeniilor sunt într-o perpetuă schimbare ; mai ales acum), fii onest și direct și, nu în ultimul rând, dormi o oră după prânz (pentru că programul nu se va termina niciodată la ora 16.00).

O experiență / poveste notabilă dintr-o colaborare cu un client.

Pentru mine proiectul acesta a fost  și este mai mult un exercițiu de altruism, motiv pentru care cred că e mai important ca oamenii să afle poveștile anumitor brand-uri (pe care s-a întâmplat să am dreptul de a le ajuta câte puțin). Și să le descopere ulterior: The Plot, Handsome Monk, TMoves, Vivid Consulting, Salina din Oraș, Paper Monks, Teima, BS Design. Și ar mai fi câteva care urmează să se lanseze și în online.

Unde te găsim pentru viitoare colaborări?

Răspund pe Facebook și pe LinkedIn extrem de repede. Și e la fel de simplu și pe adresa de email a agenției, office@mvpr.ro (promit că nu va ajunge niciodată nimic important în spam). Iar dacă insistați, mă găsiți și în librării. Mă rog, îl găsiți pe Renert Dusout dar se întâmplă să arătăm fix la fel. 🙂

Pe Mirela ați văzut-o mai des la tv în ultimele zile și în presă unde susține cauza persoanelor transgender din poziția de mamă a lui Alex. Când merge la birou face marketing și comunicare și îi plac campaniile inovative și ideile trăznite. Are un ONG prin care derulează campanii sociale atipice și acum a început, din pură pasiune, să fac un curs de design interior.

Fost jurnalist, Mirela a lucrat până acum 13 ani în media. A acoperit o plajă largă de la radio și presă scrisă până la film și televiziune. Evoluția spre PR a fost naturală. Îi plac start up-urile pentru ca îi permit un plus de libertate și creativitate, iar provocările sunt pe lista ei de priorități.

S-a înscris în Kind Market pentru că…

Mi se pare fain să interacționezi cu oameni care au nevoie de tine și să vii cu soluții utile, într-un mod liber și necondiționat. Și-mi place să ajut.

One woman show

Fac marketing și comunicare. Creez campanii pentru companii, de la identificarea diferențiatorilor până la vizual sau evenimente. Mă ocup de conturi de social media și maximizez șansele de vânzare a produselor. Mă ocup de conținut, de cum se prezintă un brand în fața consumatorilor, a influencerilor, a jurnaliștilor, precum și a concurenței.

Îmi plac campaniile out of box, inovative… și ideile trăznite. Derulez campanii sociale atipice prin ONG-ul pe care îl am: Raise2Race, Road2NYU. Partea vizuală am descoperit-o în ultimii ani și-mi place să-mi bag nasul pentru a crea logo-uri, bannere sau machete de orice fel. În plus, tot din pasiune, fac design interior cu diplomă. Acum sunt deja la al doilea curs de design interior, iar în curând voi începe și partea de fashion design [vreau să-mi fac propria colecție de haine].

Cel mai și cel mai mișto proiect a fost și cel mai solicitant

Academia Titi Aur a fost proiectul care m-a solicitat foarte mult, dar și care mi-a plăcut foarte mult. Pentru că lucram numai cu bărbați [și pot fi tare încăpățânați câteodată], pentru că eram într-un domeniu [auto] căruia nu îi dădeam prea multă importanță, dar și pentru că a trebuit să o iau de la zero cu site-ul [care era tare slab la vremea aia și fără informații], cu vânzarea către persoane fizice, produsele pentru persoanele fizice, flyere, prezentări, conferințe de presă, crearea de știri pentru jurnaliști, evenimente, social media, parteneriate etc.

Am derulat împreună cu ATA campania socială “ViAȚA e a ta” pentru a diminua la nivel național numărul accidentelor rutiere în rândul tinerilor șoferi. A fost o muncă titanică, dar faptul că în câteva luni am ținut traininguri în 8 orașe din țară unde a instruit 488 de instructori auto, astfel încât ei mai departe să învețe tinerii să conducă într-un mod defensiv, m-a făcut să fiu tare mândra de mine.

It’s getting hard when…

Cel mai complicat moment este cel în care nu am activitate și-mi vine s-o iau razna. Am avut momente când aveam 14 clienți simultan… iar ca freelancer e important să lucrezi constant, ca să nu-ți ieși din mână.

Clientul ideal există și ar trebui să aibă simțul umorului

Am avut noroc că nu m-au călcat mulți pe coadă, dar tocmai asta este motivul pentru care am ales să fiu freelancer. Ca să pot spune NU în fața clientului, și, bazându-mă pe argumente, să nu stau cu frica-n sân că mă vor da afară. Clientul ideal ar trebui să înțeleagă că nu este specialist în comunicare și marketing, iar întregul lui proiect trebuie să fie ca un puzzle. Fiecare piesă e importantă și fiecare piesă trebuie să aibă un rol în imaginea de ansamblu. Dacă decizia omului de marketing nu îi este pe plac, clientul ar trebui să se bucure, pentru că este o părere avizată, venită din exterior, care îl poate ajuta să-și înțeleagă și clientul final, dar și produsul.

Nu știu prea multe bancuri, că nu le rețin, însă cu siguranță clientul râde mult când discutăm, pentru că sunt un om vesel și fac des haz de necaz. De aici îmi dau seama că, de fapt, clientul ideal ar trebui să aibă simțul umorului. 🙂

În timpul pandemiei când începusem deja să organizăm Online Meetups cu freelancerii din comunitate, am primit un mesaj pe Facebook de la Cristina, ne spunea că și-ar dori să aibă o intervenție live în care să le povestească freelancerilor despre relaxare. Zis și făcut. O săptămână mai târziu descopeream vocea blândă a Cristinei și talentul ei în a ne relaxa.

Freelancer cu ştate vechi, Iulia Dromereschi lucrează din pat în cele mai comode haine pe care le are la îndemână de vreo 16 ani. Este traducător şi un om solitar declarat şi pe deplin asumat. Deşi a testat la un moment dat şi viaţa de la 9 la 5, freelancingul s-a dovedit a fi singurul stil de viaţă profesională care îi aduce ceea ce are nevoie.

În Kind Market, se simte ca peştele în apă, pentru că îi oferă un cadru cu care este familiarizată. Se află deja la a 3-a negociere de matching made in heaven şi crede despre proiect că este cea mai cea dintre iniţiative, o idee în care crede şi de care se simte legată.

De cât timp ești freelancer și cum ai luat decizia? 

Sunt freelancer de când mă știu – mai precis din 2006. Am început să lucrez în anul II de facultate, când au ajuns la mine primele oferte de traduceri via o prietenă traducătoare, care locuia în Franța și îmi trimitea ocazional din job-urile ei. Când am absolvit, am adoptat PFA ca formă de organizare fără să analizez nici o secundă alte posibilități; știam că personalitatea mea și mai ales stilul haotic de lucru nu m-ar face funcțională într-o structură în care să depind de alții și alții de mine.

Am avut și contracte „de birou”, de atunci. Am lucrat într-o școală particulară, unde am rezistat doar câteva luni, iar când m-am mutat în București am fost aproape un an manager de proiect la o agenție de traduceri. Acolo mi-a prins tare bine să mă aflu de cealaltă parte a baricadei și să înțeleg și oamenii care trebuie să contacteze și gestioneze traducătorii, însă nu m-am adaptat la ritmul de lucru rațional și la socializarea de la birou. Sunt un om solitar, cu boost-uri sociale, și în 90% din timp prefer să stau pe pat, cu laptopul în brațe, în haine comode.

Cum ai aflat de KindMarket și cum te-ai decis să te înscrii? 

Urmăresc comunitatea NO.MAD și toate evenimentele sale de aproape trei ani. Este inițiativa mea favorită, pentru că rezonează cu niște idei pe care visez să le pun cândva în practică și pentru că muncesc în regim de barter de mulți ani, cu prieteni și cunoscuți.

Cum a fost colaborarea din Kind Market? 

Dintre toate potrivirile, am rămas cu două și o negociez pe a treia. Sunt colaborări ongoing (comunicare în online și organizare evenimente) cu trei domenii foarte diferite, și fiecare este o provocare în sine. Mai întrebați-mă după o lună, două, când sper eu să înceapă să se vadă rezultatele.

Ce i-ai spune unui antreprenor care nu este încă decis să lucreze cu un freelancer?

Îmi este greu să înțeleg de ce nu s-ar lucra cu freelanceri, dar pot să mă pun în papucii antreprenorului și îmi dau seama că, la fel ca majoritatea băncilor din România, ar considera ideea de self-employment drept un risc. Din păcate, avem prea puțin cultura freelancing-ului și cred că mai este nevoie de ani buni de practică să înțelegem că este sigur să lucrezi cu un om care nu face parte dintr-o firmă și nu muncește neapărat de la un birou. Firește, sunt și exemple negative (cred), însă mie mi-ar plăcea mai degrabă să lucrez cu un profesionist îndeaproape și să știu că îl plătesc pentru servicii personalizate, nemaivorbind că implică și costuri mai puține, de ambele părți.

Trei lucruri pe care le-ai învățat din freelancing!

1. Totul este relativ – ai zile bune și zile mai puțin bune ca productivitate, un client mișto azi poate fi nesuferit mâine, nu există noțiunea de weekend/program/zi liberă (deși legenda spune că sunt și freelanceri care au atins aceste El Dorado-uri!)

2. Flexibilitatea este regina scopurilor atinse.

3. Procrastinarea și sedentarismul nu sunt doar niște cuvinte prețioase.

O experiență / poveste notabilă dintr-o colaborare cu un client. 

Hai că vă povestesc și vouă cum am înregistrat lectura unei cărți în limba engleză între orele 23:00 și 3:00, în toaletă, pentru că pisoiul mai mic avea o perioadă foarte agitată, locuiam încă în garsonieră, era în plină stare de urgență — așa că partenerul meu a stat cu copiii blănoși în singura cameră, distrăgându-le atenția, cât a citit mami povești detective de pe closet. Avea capacul pus și recomand baia tuturor celor care vor să înregistreze lucruri, are o acustică de vis.

Unde te găsim pentru viitoare colaborări? 

Am profil de LinkedIn, însă nu i-am înțeles încă rostul în România (nu pentru liniile mele de lucru). Mă găsiți pe Facebook sau pe e-mail (iulia.dromereschi@gmail.com). Sunt „mama” Asociaței Informale a Vocilor pentru Incluziune, deci dacă aceea este direcția de interes, pot fi contactată pe paginile noastre. Plănuiesc și un site de ceva vreme, însă până acum am reușit doar să plătesc domeniul vreo patru ani, fără să urc nimic pe el.