Cum m-a învățat freelancingul să fiu mai stabilă emoțional?
,,Ne pare rău, am primit o altă ofertă mai bună”, scria negru pe alb în email-ul pe care tocmai îl citeam. Erau 500 de euro pe lună pe care aveam să-i folosesc în excursia din vară. De când am văzut mesajul și până am început să plâng au trecut trei secunde. De când am început să cred despre mine că nu sunt suficient de bună și că nu o să-mi mai găsesc niciodată alt client au trecut cinci secunde. De când am deschis LinkedIn-ul să îmi caut job-uri și să mă angajez full-time au trecut 60 de secunde.
Așa arăta starea mea de spirit în 2017, în primele luni de freelancing. Atunci nu știam că munca pe cont propriu înseamnă de fapt și muncă cu tine, cu stările și emoțiile tale. Pentru că fără colegi sau un șef care să-ți analizeze munca și să-ți ofere feedback, îți poți pierde ușor echilibrul. Am pășit în lumea freelancingului cunoscându-mă parcă prea puțin. Iar eu, poate ca mulți oameni care lucrează pe cont propriu, m-am blocat în cuvinte. Pentru că freelancerii se blochează în cuvinte asemenea oamenilor care se blochează în aglomerația de la metrou. După un răspuns negativ acel ,,nu’’ îți poate rămâne în minte luni bune. Și este cel mai greu lucru să cari zilnic un ,,nu” după tine.
O să povestesc mai jos care au fost momentele care m-au dat peste cam emoțional, ce am învățat din ele, și cum le privesc acum
1. Răspunsurile negative
Când primesc un răspuns negativ îl privesc mult mai relaxată decât înainte. Asta pentru că am identificat câteva motive pentru care se întâmplă: fee-ul prea mare; i se pare totuși o idee mai bună să se ocupe singur/ă; nu ne potrivim; nu crede suficient de mult în brand încât să investească. Credeți-mă că un răspuns negativ poate fi mult mai bun decât un răspuns pozitiv, mai ales dacă vine din partea unui client cu care nu te conectezi, care nu știe ce își dorește de la brand sau de la tine. Eu am acceptat să lucrez cu un astfel de client și au fost cele mai grele două luni din viața mea
2. Încheierea contractelor
În luna ianuarie, în fiecare an, simt că pornesc de la zero. Prima data mi-a fost foarte greu să trec peste asta. De fapt, nici nu am știut ce să fac. În ianuarie 2018 mi-am ocupat timpul cu scris, citit, gătit și dormit. Asta pentru că nu aveam suficient curaj să încep să caut clienți și să mă reapuc de muncă. Abia prin martie mi-am găsit motivația să fac asta. Anul acesta în ianuarie la începutul lunii avem 3 clienți, încheiasem anul cu 7 clienți. Doar că de data aceasta nu m-am panicat, pentru că acum am înțeles că proiectele în freelance vin și pleacă. Și îmi place asta. De fiecare dată când se încheie un contract, mă entuziasmez că va urma alt client, că voi descoperi alt business și alt domeniu. Un lucru important pe care l-am mai învățat, este să accept că anul freelancerilor se împarte puțin diferit de cel al angajaților. În ianuarie și februarie este liniște totală, iar apoi, din martie până în noiembrie este destul de aglomerat. Iar vara, când prietenii mei nu au așa mult de muncă, eu am dublu.
3. Nesiguranța banilor
Clienții care aleg să lucreze cu freelanceri o fac din varii motive, că sunt mai rapizi, mai ieftini, mai creativi, mai personali, dar cu siguranță, nu pentru că le oferă termene de plată mai bune, ci din contră. Eu am termenul de plată zece zile, mi se pare un termen de plată rezonabil pentru un om care are nevoie de acei bani să trăiască, să-și plătească facturile și mâncarea. Anul trecut am avut un client care mi-a întârziat plata cu șase luni. Iar eu, bineînțeles că avem deja planuri cu banii. Faptul că nu există un cash flow constant poate fi un factor mare de stres. Cum fac eu să fiu mai puțin stresată? Încerc să economisesc cât mai mult, cer ajutorul prietenilor.
4. Lipsa încrederii
Dacă ești un om care nu are foarte mare încredere în el te poți demotiva ușor. Iar când nu ești motivat pur și simplu te blochezi. Când ai astfel de momente, amintește-ți de ce ai plecat pe drumul ăsta, câte lucruri ai învățat de când ești freelancer și câte oportunități au apărut. Eu am scăpat de acest gând când am încetat să mă compar cu ceilalți și să pun presiune pe mine. Sunt oameni în jurul nostru care ajung într-un timp scurt foarte performanți, iar tu nu trebuie să ții pasul cu ei, ai ritmul tău, drumul tău. Asta îmi spun mie când mă simt copleșită de tot ce se întâmplă în jurul meu. Asta am învățat de la Andrei Roșca, invitatul nostru la episodul șapte NO.MAD Talks.
5. Singurătatea
Întotdeauna mi-au plăcut oamenii. Îmi place să-i analizez, să le interpretez gesturile, să le ascult poveștile și gândurile. Dar de doi ani stau mai puțin printre oameni și mai mult cu mine. Lucru care îmi oferă posibilitatea ca atunci când vreau să stau cu oameni, să stau doar cu cei care contează. O să-ți fie greu în prima lună fără colegi, fără glumele de la birou, fără comentariile din timpul programului. Însă, cu timpul, o să descoperi o nouă plăcere. Să petreci timp cu tine și doar cu oamenii care contează pentru tine.
Nu a spus nimeni că este ușor să lucrezi pe cont propriu, este greu și intens. Iar partea cea mai grea nu este să îți găsești clienți și să lucrezi pentru ei, partea cea mai grea este să lucrezi cu tine, să te cunoști, să te asculți, motivezi și să te iubești așa cum ești, mai încet, mai rapid, mai performant sau mai visător. Dar oricum ai fi, o să fie bine. Doar acordă-ți timp.