fbpx
Stories
[ February 2, 2021 by iunieta 0 Comments ]

Networking-ul: de ce e important și cum să începi

“If you want to expand, you have to expand your networking.”

Ești one-man sau woman-show și petreci 80-90% din timpul pentru muncă doar cu tine. Ți-ai identificat punctele forte, le-ai folosit cum ai știut mai bine. Ai avut perioade mai bune, dar și unele în care erai gata să renunți la tot. Mai ales atunci când te lovea acea lipsă – colegii, oamenii ca tine care să înțeleagă perfect glumele tale despre freelancing (chiar și pe cele nesărate) și oportunitatea de a-i întâlni într-un cadru anume, de a face networking. 

Ca freelancer, trebuie (de cele mai multe ori) să îți creezi singur oportunitățile. Nu vine nimeni să îți îndese proiecte în portofoliu și nu te trage nimeni de mânecă dacă ai uitat să semnezi contractul. 

Familia, cercul de prieteni, colegii din liceu, participanții la un eveniment – aproape oricine poate face parte din rețeaua ta proprie, dacă știi să gestionezi lucrurile, să vorbești din când în când și despre munca ta, dar și să îi ajuți, atunci când poți, pe cei ce au nevoie de tine. 

Așa că, de data asta, mi-am propus să clarificăm ce e cu networking-ul, cum și unde putem folosi acest ingredient secret ca avantaj strategic în freelancing. Ești gata?

Dar mai întâi, o mini-poveste personală despre cum m-a schimbat pe mine networking-ul. 

Dacă ar fi să mă gândesc la primele mele luni de freelancing, aș spune că Bogdana de atunci nu cunoștea etimologia acestui cuvânt. Asociam networking-ul cu împărțirea unor cărți de vizită și micro-consultanță-în-pauza-de-la-eveniment. Niște articole despre networking mai târziu mi-am dat seama că absolut fiecare persoană din jur contează și are impact asupra mea (atât cât îi permit). Iar ideea asta a schimbat totul, inclusiv pe mine – dintr-o Bogdana care nu vorbea niciodată în public despre muncă și proiecte într-o Bogdana care face asta ori de câte ori are ocazia (nu insistent, ci strategic). Practic, am început să fac networking în mod conștient, pentru că mi-am dat seama că fără acest ingredient nu mă pot considera freelancer. Pentru că mi-am schimbat strategia, am început să primesc mesaje de la cunoscuți care îmi pun întrebări despre Social Media – le răspund, îmi mulțumesc și apoi îmi spun că la mine s-au gândit prima oară să apeleze, pentru că știau deja că asta fac zi de zi. 

Hai să vedem deci cum ne poate ajuta networking-ul, unde și cum ne putem dezvolta acest skill.

Dacă e să enumerăm tipurile de conexiuni pe care un freelancer le poate avea, am putea spune că ele sunt de natură operațională, strategică și personală. Cele operaționale se referă la colegi, colaboratori sau orice persoană care este în contact direct cu munca ta. Cele strategice nu includ neapărat persoanele care au legătură cu job-ul tău; în schimb, cuprind persoanele care îți oferă un plus de valoare (mentori, consilieri, lideri sau orice persoane a căror părere este foarte importantă pentru tine). Și nu în ultimul rând, cele personale (și cele mai importante, aș îndrăzni să spun) includ familia, prietenii, prieteniile de peste mări și țări legate pe Social Media, colegii din școala generală etc. 

Ok, avem 3 tipuri de networking și o mulțime de avantaje ce decurg din ele:

  • networking-ul facilitează schimbul de informații, creează legături sociale și profesionale
  • ne ajută să ne consolidăm prezența în industria/nișa în care activăm – practic lucrăm, conștient la brandingul nostru personal
  • formează o audiență atent construită pe care ne putem baza
  • atrage noi colaborări și aduce un plus de awareness
  • dezvoltă people skills (și nu numai)
  • ne ajută să studiem piața – nu oricine ne poate deveni client, dar e interesant să întocmești tipologii de potențiali clienți și să îi urmărești pe cei cu care chiar ți-ai dori să lucrezi
  • suntem la curent cu ce se întâmplă și în alte domenii, poate chiar unele conexe, care ar putea avea impact asupra business-ului nostru
  • reduce sentimentul de singurătate și izolarea, iar pandemia ne-a arătat că putem foarte bine să facem networking online, participând activ la evenimente specifice

În ce context putem face networking? 

Networking-ul creează relații care se transformă, treptat, în conexiuni; iar conexiunile au șanse mari să sporească procesul de vânzare, să se încheie cu un nou contract semnat. Dar, atenție, asta atâta vreme cât networking-ul nu se reduce la a arunca cu niște cărți de vizită pe la evenimente, să te lauzi 24/24 cu ceea ce faci sau să încerci să vinzi tuturor oamenilor pe care îi întâlnești. 

Există un citat cu care rezonez: “As long as there are other people, there are opportunities to extend your network.” Așadar, putem spune că networking-ul nu dispune neapărat de limite și de context. 

Nu știi de unde să începi cu networking-ul? Ei bine, îți reamintesc că poți exersa acest skill:

  • inclusiv printre cei apropiați – ei știu deja că ești o persoană de încredere și te pot recomanda prietenilor sau persoanelor care au nevoie de serviciile tale 
  • fiind activ pe grupurile online (dacă nu faci parte din grupul nostru te invit să te înscri aici – se iscă mii de discuții la care poți lua parte, ești la curent cu ultimele noutăți din diverse domenii, cunoști oameni noi, iar în timp poți deveni o sursă de încredere în domeniul tău, oferind răspunsuri sau chiar ajutor pro bono)
  • la evenimente dedicate nișei în care activezi sau cele special create pentru freelanceri (chiar și la cele online, cum a fost evenimentul NO.MAD Talks Pandemia Made Me Do It 3.0, despre care am scris aici
  • cu alți freelanceri – Iunieta a conturat grupul și evenimentele NO.MAD Talks în 2018 tocmai pentru că simțea că ar fi plăcut să discuți cu persoane care trec prin ce treci și tu, te înțeleg și îți oferă sfaturi și ajutor. 

Concluzia? Networking-ul este un skill mai mult decât util atunci când ești freelancer, este absolut esențial. S-ar putea ca asta să nu vină în mod natural și atunci e nevoie de crearea unei strategii care să te ajute să te organizezi și să faci networking conștient și asumat. Aici poți include participarea la evenimente, mail-uri de tip follow up, discuții în mediul online și orice altceva simți că ți-ar fi de folos în acest demers. 

Dacă ești omul cifrelor, îți recomand acest studiu care analizează legăturile dintre networking și freelancing. 

Sunt curioasă dacă și tu ai o poveste legată de networking. Dacă da, ce efect a avut asupra ta? 

Articol realizat de Bogdana Todoruțiu, freelancer în marketing și comunicare, iubitoare de cărți, căței și mâncare.

Stories
[ January 20, 2021 by iunieta 0 Comments ]

Time killers în freelancing sau despre cum ne pierdem timpul

“Treat your time as if someone is paying for it. Someone is.” ― Richard Moran

Pentru mulți dintre noi, freelancingul este sinonim cu “libertate” (care pentru fiecare poate însemna altceva). E bine de știut că dacă nu punem noi, în mod deliberat, semnul acela de egal între cei doi termeni, nu o va face nimeni în locul nostru. 

Deși timpul e intangibil, poate fi considerat o formă de respect pentru sine. E limitat, și tocmai de aceea e și atât de prețios și de râvnit. Partea bună a lucrurilor e că putem alege ce consumăm și când, cui îi acordăm timpul nostru și cui nu. 

Cu toții am auzit de nenumărate ori expresia “nu am timp”. Pe mine însă mă îngrijorează când aud o persoană apropiată spunând “mi-aș dori să desenez/ scriu/ you name it, dar nu am timp”. Mă îngrijorează pentru că sclipirea din ochi există, dorința arzătoare e și ea acolo, dar organizarea e deficitară și totuși indispensabilă. Acestea sunt doar câteva exemple de dorințe pe care nu știm neapărat cum să le concretizăm. De ce? Pentru că nu știm cum să gestionăm cu folos timpul de care dispunem.

Așadar, hai să vedem care sunt acei time killers care ne dau adevărate bătăi de cap și, bineînțeles, cum putem scăpa de astfel de probleme.

Time killers – ce sunt mai exact? 

Program haotic, relații toxice, procrastinare – sunt doar câteva elemente din câmpul semantic numit time killers. S-ar putea să nu ne dăm seama de existența lor până nu ajungem într-un burnout sau într-o perioadă când abia mai avem timp să respirăm. Și aceste elemente au în comun tocmai timpul, intangibil și totuși atât de important. 

În esență, acești time killers sunt dușmanii oricărui freelancer care își dorește să fie organizat, productiv, sănătos și cu timp liber. Tocmai de aceea am întocmit o listă cu cele mai importante distrageri, care este și o invitație la a analiza obiceiurile și obiectivele, a vedea ce putem îmbunătăți și cum.

Procrastinarea, bat-o vina.

Cred că nu mai are nevoie de nicio introducere. Îi cădem cu toții în plasă, poate mai mult decât ne-am dori.

În timpul în care te gândești cum să eviți task-ul pe care îl tot muți de pe o zi pe alta, ai putea să te așezi la birou și îl faci – elimini o grijă inutilă și apoi poți face ce îți place, cu mintea limpede și împăcată. 

Găsești aici un articol despre metode prin care poți combate procrastinarea în funcție de personalitatea ta. Aruncă un ochi, sigur nu strică! 

Internet surfing sau cum am ajuns să petrecem ore în șir pe Social Media

Fiind toată ziua cu social media în față (preponderent în cazul digital marketers), s-ar putea să te trezești că pauza nu e de fapt pauză, pentru că stai tot cu ochii în ecran. Nici nu-i de mirare – dopamina e pe val, emoțiile o iau la goană, iar curiozitatea arde: ce s-a mai întâmplat, care sunt ultimele știri, ce a mai făcut X, ce reach are cine știe ce postare. 

Ce m-a ajutat pe mine să ies din buclă și să nu ajung într-un burnout digital a fost s-o citesc pe Cristina, care scrie despre digital detox.

Program haotic și workflow dezorganizat

Email-uri, hârtii peste hârtii și task-uri uitate care ne trag de mânecă. Ni se mai întâmplă tuturor, însă acțiunile repetitive de acest gen dăunează.  

Tindem să asociem organizarea cu productivitatea, și asta nu e deloc rău. Un birou curat cu siguranță ajută. La fel și task-urile împărțite în mod realist ori programul fix de lucru. Ba mai mult, sunt necesare pentru o relație sănătoasă cu munca și cu noi înșine. 

Relațiile toxice de care nu știm cum să scăpăm

Despre relațiile din viața noastră s-a tot scris. Știm ce trebuie să facem, cum să ne comportăm, când să spunem că e “destul”. Și totuși nu suntem deloc imuni la aceste relații toxice, pe care ne chinuim să le gestionăm cum credem noi de cuviință.

În freelancing, relația toxică se poate transpune în relația cu clientul pe care pur și simplu nu îl mai suporți sau în colaboratorul care nu livrează niciodată la timp. Indiferent de personajul sub care se deghizează relația toxică, ea este alimentată de timp și de atenție – și cum nu ne ajung niciodată, trebuie să avem mare grijă cu cine la împărțim, nu? 

Așa cum spunea Tim Ferriss, “te auto-sabotezi dacă acorzi oamenilor care nu merită din timpul tău”. Dacă simți că nu poți face singur față acestor provocări, îți recomand să apelezi la un terapeut (nu, nu e deloc o rușine să ceri ajutor specializat). 

Lipsa informației și orele în plus pentru research  

“Vrem să facem X, să avem Y rezultate, dar nu știm cum. Spune-ne tu.”

De câte ori nu ai auzit asta? 

Da, este vorba de acea tipologie de clienți care vor ceva, dar nu exact știu ce, și așteaptă de la tine să construiești un întreg concept pe baza a aproape nimic. Asta înseamnă în mod clar extrem de mult research și discuții nenumărate (mult mai multe față de situațiile în care ți se oferă context și informații). 

În ciuda faptului că avem acces la tot ce ne dorim în doar o fracțiune de secundă, este foarte important să le explicăm clienților, pe cât posibil, că avem nevoie și de ei (alături de orele alocate research-ului). 

Lipsa somnului și productivitatea

Matthew Walker explică pe înțelesul tuturor că nu suntem ciudați dacă ne place să dormim și că este o activitate de care depindem. Lipsa somnului poate avea efecte serioase asupra sănătății și asupra productivității – tolerăm mult mai puține, suntem îngâmfați, irascibili, mai puțin creativi și motivați. 

Pentru detalii interesante despre somn și productivitate, îți recomand acest articol.

Acestea sunt doar câteva dintre elementele care ne devorează timpul. Nu sunt singurele, însă ar fi cam cele mai importante pentru un freelancer. Desigur, fiecare subiect în parte merită disecat și abordat mai îndeaproape în funcție de interesul fiecăruia. Până una alta însă, află ce fel de time waster ești prin acest test.

Articol realizat de Bogdana Todoruțiu, freelancer în marketing și comunicare, iubitoare de cărți, căței și mâncare.

Stories
[ January 7, 2021 by iunieta 0 Comments ]

Work-life balance în freelancing. 10 sfaturi utile

S-ar putea ca work-life balance să fie unul dintre motivele pentru care ne-am dorit să fim freelanceri, în încercarea de a deține controlul asupra timpului și pentru a ne bucura de activitățile after-work.

La prima vedere, freelancingul pare că înglobează, fără dar și poate, strategia perfectă pentru work-life balance. În realitate, e foarte ușor să cădem pradă burnout-ului și să nu ținem balanța în echilibru.

Burnout-ul constă în dezechilibrul dintre “profesional” și “personal”. Tocmai echilibrul dintre cele două ne asigură sănătate pe toate planurile și ne ajută să ne împărțim în mod eficient timpul, astfel încât să avem “timp de toate”. Balanța funcționează în favoarea noastră atunci când avem un program de lucru cât de cât stabil, care ne permite să alocăm timp și familiei, hobby-urilor sau activităților care ne fac plăcere și ne încarcă bateriile. 

În cei doi ani de freelancing, am trecut prin câteva burnout-uri inconfortabile. Mi-a fost greu, voiam să abandonez totul și să mă angajez. Nu aveam timp pentru altceva în afară de muncă, perioadă în care m-am trezit foarte des că sunt epuizată și de-a dreptul slăbită. Acum lucrez zilnic pentru a-mi forma obiceiuri benefice, care să îmi ofere echilibru, timp liber, liniște; long story short, fac tot ce-mi stă în putință pentru a menține balanța în echilibru. 

E demonstrat științific că fenomenul “always on” implică numai dezavantaje, care se reflectă pe toate planurile. În cele din urmă, a jonga printre task-uri de dimineață până seara nu e deloc eficient. Și pentru că nu vrem ca asta să se întâmple, îți propun o listă de tips&tricks care să te ajute să previi dezastrul și burnout-ul. 

1. Studiază-ți obiceiurile.

Ia-ți timp pentru tine și analizează-ți atent obiceiurile. Îți sunt utile? Te ajută să fii persoana care ai vrea să fii? Îți aduc vreun beneficiu? Dacă nu, e cazul să le înlocuiești sau chiar să le elimini din rutina ta. (Legat de acest subiect îți foarte recomand să citești cartea Atomic Habits scrisă de James Clear)

2. Fii selectiv.

“Nu semna mai multe contracte decât poți duce”, ar putea fi considerată regulă de bază în freelancing. De ce? Răspunsul e simplu: te aglomerezi, nu ai timp liber, ești stresat la tot pasul, nu mai ai energie pentru a genera noi idei și implicit productivitatea dispare. Încearcă, dacă poți, să delegi task-urile care nu sunt importante pentru tine și să îți stabilești o listă cu cele importante. Poți folosi matricea Eisenhower pentru mai multă claritate. 

3. Impune-ți limite.

De ce să fugi de cuvântul “nu”, dacă el îți oferă libertate? Refuzând un lucru, eliberezi spațiu pentru altul care s-ar putea să îți aducă mai multe beneficii. 

Când îți iei un angajament, încearcă să consideri și implicațiile pe care acesta le presupune. Ești dispus să scazi jumătatea de oră alocată pentru sport, pentru încă un task / proiect? Pune-ți tot felul de întrebări care să te ajute să iei decizii asumate, pe care să nu le regreți mai târziu. 

4. Monitorizează-ți timpul și ține o agendă la îndemână pentru planificare.

Acestea te vor ajuta să ai mai mult control asupra timpului tău. Dacă tu nu ai grijă de el, sigur se va găsi cineva care să o facă în locul tău. 

Încearcă să îți monitorizezi task-urile în mod individual pentru o mai bună aproximare. Spre exemplu: pornești cronometrul și vezi câte minute/ore ai alocat research-ului. În timp, vei știi câte task-uri îți poți trece în agendă pentru o zi de lucru (știi aproximativ cât timp aloci fiecăruia dintre ele), astfel încât să îți rămână și timp liber. E o strategie foarte bună, care te va ajuta pe termen lung.

5. Stabilește-ți working hours și un loc dedicat pentru asta. Și nu uita de pauze.

Unul din avantajele unui freelancer constă tocmai în programul flexibil și în “munca de oriunde” (sau aproape de oriunde). 

Chiar dacă ești liber profesionist, încearcă să lucrezi disciplinat și să îți stabilești un program clar de lucru, pe care să îl comunici și clienților. În acest mod îți va fi mult mai ușor să te deconectezi de la muncă. 

Și orice ai face, nu uita de pauze. Ieși pe balcon să admiri priveliștea, mănâncă un măr sau fă yoga pentru 10 minute. Orice ar fi, alege o activitate care nu are deloc legătură cu munca pentru a o numi într-adevăr “pauză”. 

6. Acceptă faptul că nu le poți face pe toate.

Poate părea imposibil, mai ales dacă ești genul de freelancer-perfecționist, ca mine. Nu trebuie să uiți că ești om, nu robot, și că e perfect normal să nu le poți face pe toate bine și în timp util. Te vei simți mai puțin stresat dacă recunoști că un anumit proiect te depășește și eventual poți recomanda mai departe un freelancer sau, de ce nu, poți să optezi pentru lucrul în echipă. 

7. Creează white space

Deși e un termen folosit în industriile creative, mai cu seamă în design, îl putem aplica și în viața de zi cu zi pentru îmbunătățirea productivității. 

Avem nevoie de timp liber în adevăratul sens al cuvântului, iar crearea unui white space presupune eliminarea zgomotelor exogene și activarea modului de zoom-out. Eliberează-ți timp pentru reflectare, pentru relaxare și pentru reîncărcarea bateriilor. 

8. Nu uita să incluzi în agendă și câte un digital detox.

Într-o lume în care verificarea mail-urilor a devenit un automatism, e foarte important să ne stabilim limite clare în ceea ce privește tehnologia, pentru sănătatea noastră mentală. Nu pare mult, însă o oră/ zi de Social Media înseamnă 7 ore/ săptămână; e ca și cum ți-ai adăuga în program încă o zi de lucru. Există foarte multe resurse și studii realizate în această perspectivă care te pot face mai conștient de pericolele și capcanele tehnologice. 

9. Ai grijă de sănătatea ta. 

Ține cont atât de cea fizică, cât și de cea mentală. Nu uita să îți faci analize periodice, să bei destulă apă, să faci sport regulat și să ai grijă la ce consumi – fie că e vorba de mâncare sau de informații.

Poate pauza de masă include și o plimbare în jurul blocului sau în parcul de lângă? Cât timp respecți regulile de distanțare și ești în siguranță, de ce nu?

10. Elimină multi-taskingul

Acest obicei îți poate oferi iluzia productivității, când de fapt tot ce facem e să aruncăm pe geam timpul de care oricum nu dispunem (legat de acest subiect sunt extrem de multe studii, dacă vrei să aprofundezi subiectul). Eu funcționez cel mai bine atunci când îmi stabilesc realist ordinea și numărul task-urilor, las telefonul deoparte și nu mă abat de la acest program. 

Ținând cont de cele 10 sfaturi de mai sus, simt nevoia să clarific un lucru: consider că work-life balance nu ar trebui să fie o competiție. Nu presupune KPIs, reguli, program și monitorizare la tot pasul. Cu toate acestea, dezechilibrul și auto-sabotarea (prin multitasking, prin neglijarea timpului petrecut în familie) nu ne aduc satisfacție pe termen lung și nu ne permit să ne bucurăm cu adevărat de ce se află în jurul nostru.

Freelancingul nu are integrată funcția de work-life balance, dar ne oferă un context prielnic pentru a trăi în echilibru. De fapt, auto-disciplina, auto-controlul și obiectivele personale sunt cele care dictează poziția acestei balanțe. 

Tu ce ai făcut azi pentru a ține balanța în echilibru? 

Articol realizat de Bogdana Todoruțiu, freelancer în marketing și comunicare, iubitoare de cărți, căței și mâncare.

Stories
[ December 18, 2020 by iunieta 0 Comments ]

Cum îţi setezi obiectivele pentru 2021

“Goals allow you to control the direction of change in your favor.” – Brian Tracy

And what a change 2020 has been!

La finele lui 2019 îmi setasem patru obiective (două profesionale, unul financiar și unul personal), din care trei au dispărut în martie 2020, au fost șterse de pandemie. Granițele s-au închis, contractele s-au anulat, posibilitățile de câștig financiar au dispărut, iar eu am rămas cu singurul obiectiv pe care îl puteam controla în mod real: obiectivul de stil de viață sănătos.

Facturile trebuiau însă plătite, la fel și chiria, relația cu Cristi trebuia păstrată, copiii aveau nevoie de o mami echilibrată și, în general, viața trebuia să meargă înainte.

Și așa a și fost, în moduri neașteptate și minunate.

Am învățat enorm în anul 2020. Am văzut că limitele pot fi depășite. Am renunțat să îmi mai pun bariere și mi-am cultivat voia bună și pozitivitatea.

Cu ce anume trecem din 2020 în 2021? Păstrăm capacitatea de adaptare și înțelegerea faptului că schimbarea majoră este posibilă în orice moment. Și ne adaptăm, știind că limitele sunt cu mult mai departe decât orice am fi crezut noi.

Cu acest mindset vreau să începem să vorbim despre setarea de obiective pentru anul care vine.

Dacă citești aceste rânduri mi-e clar că nu trebuie să mai fac o pledoarie despre necesitatea obiectivelor clare în viața unui individ. Știi deja că sunt vitale, știi deja cum funcționează și acum probabil vrei să treci la fapte, să creionezi planurile pentru 2021.

Hai să facem asta împreună.

Scrie

Este important de știu că orice obiectiv trebuie extras din spațiul abstract, al mentalului, și se cere adus în spațiul realității: mai pe românește, scrie, scrie, scrie!

Un obiectiv nescris este un obiectiv inexistent.

Una este să ”știi” că vrei să slăbești în 2021, și alta este să așezi pe hârtie un plan concret, structurat în timp, cu metode clar așezate. Un plan ”de bătălie”, dacă vrei.

De ce oare marii strategi ai lumii stăteau ore în șir aplecați asupra hârților, analizând și anticipând mișcările inamicului? Fiindcă doar din această poziție, a strategului, poți începe să vizualizezi concret viitorul, să analizezi situația și să creezi planuri în perfectă cunoștință de cauză.

Cerința în acest punct: scrie și lucrează pe hârtie.

Te-ar putea ajuta și: procedeul numit Mind-Mapping și discuțiile cu un specialist în planificare sau cu o persoană obiectivă.  Îți vor oferi un plus de claritate și un punct de vedere imparţial.

Începe de la viziune

Răspunde la întrebările acestea: Unde vrei să ajungi? De ce îți dorești să ajungi acolo?

Nu sări peste pasul acesta, lumea sare de obicei, grăbindu-se să ajungă la obiectivele în sine. Însă toate cercetările arată faptul că nu reușim să ne ținem de planurile noastre tocmai fiindcă nu avem baza, nu avem un de ce puternic, o ancoră care să ne țină pe loc atunci când simțim nevoia să renunțăm.

Pune-ți întrebări, dă-ți timp să găsești răspunsurile, scrie tot și găsește acele motivații puternice care te vor ajuta să nu renunți la visurile tale.

Cerința în acest punct: alocă timp special de cercetare și analiză, folosește întrebări de forță (power questions), lucrează cu un specialist care îți poate ghida și ușura procesul.

Te-ar putea ajuta și: scrisul în jurnal oferă claritate. Dacă simți că nu ajungi la un rezultat satisfăcător, dacă nu reușești să formulezi foarte clar ceea ce vrei să faci în anul care vine, folosește jurnalul, mai ales în primele ore ale dimineții, când creierul este odihnit și tu gândești mai limpede.

Extragerea obiectivelor și formularea lor

Odată ce stabilești ce anume vrei să faci, formulează nu mai mult de 3-4 obiective, cu mențiunea că, dintre ele, unul va fi obiectivul principal, cel către care îți vei canaliza energia în cea mai mare parte a timpului. Acceptă că nu poți să faci multi-tasking și că trebuie să îți dozezi energia în mod inteligent.

Alocă un interval de timp generos pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv și setează borne intermediare pe care să le atingi în drumul spre rezultatul final.

Cerința în acest punct: obiectivele trebuie formulate scurt, clar și concis, în cuvinte care să te impulsioneze și să te motiveze ori de câte ori le citești. Iată un exemplu de obiectiv: ”Să ajung la 60 de kilograme și să fac asta cu bucurie și plăcere.”

Te-ar putea ajuta și: sistemul SMART de setare a obiectivelor (Specific, Măsurabil, Accesibil, Relevant și setat în Timp), pe care îl poți aplica pentru orice scop, din orice domeniu. Există multe informații pe internet, dar, dacă ai nevoie de sprijin în setarea SMART, mă poți căuta fără probleme.

Nu în ultimul rând, vei trasa un plan de execuție pentru fiecare dintre obiectivele tale și va trebui să creezi și un plan B. Ce faci în cazul în care nu vrei/poți/ai chef să faci ceea ce trebuie să faci la momentul în care trebuie făcut? 😊 O întrebare grea, dar tare, tare importantă.

Articol realizat de Mădălina Preda, Planning Expert & Professional Organizer, founder la Simplu e mai bun

StoriesUncategorized
[ November 30, 2020 by iunieta 0 Comments ]

Cum a fost la Pandemia Made Me Do It 3.0: Sum-up despre provocările creatorilor de conținut

A treia ediție de Pandemia Made Me Do It a adus la un loc presa, creatorii de conținut și nomazi din comunitate și din afara ei, gata să afle informații noi.

Timp de cinci ore am povestit pe Zoom despre cum și-au schimbat marile publicații planurile peste noapte, despre strategii de conținut și planuri editoriale restructurate. Am descoperit ce s-a schimbat odată cu pandemia și cum au fost nevoiți să se adapteze unei perioade incerte din toate punctele de vedere.

Ne-au povestit despre toate astea: Anda Docea (Dilema Veche), Alina Aliman (A List Magazine), Ioan Big (Zile și Nopți), Irina Markovits și Clementina Anghelache (Psychologies), Ovidiu Mureșan (ovidiumuresanu.com), Cristina Oțel (cristinaotel.ro) și Mihaela Sava (prajiturela.ro).

Dacă nu ai ajuns la eveniment, am pregătit mai jos ideile principale. Spor la citit!  

Anda Docea – Dilema Veche 

Odată cu print-ul, se termină și publicitatea.

Anda Docea e redactor la Dilema Veche și nu credea că odată cu pandemia, ziarul va aborda teme precum frica, însingurarea, depresia, nesiguranța sau alte dimensiuni psihologice. Spre surprinderea ei, dosarul “Rușinea” a fost cel mai citit dintre toate cele coordonate până acum.

  • Dorința de a aborda teme ce țin de perioada pandemiei a venit atât din partea scriitorilor, cât și din partea cititorilor, fiindcă “Inevitabil, nu ai cum să nu scrii despre perioada prin care treci.”
  • Dacă înainte de pandemie articolele despre fericire erau cele mai căutate, acum oamenii și-au îndreptat atenția spre cele despre incertitudine și frică. 
  • Cel mai fericit moment din ultimele luni a fost când Dilema s-a reîntors la print, după două luni de publicat exclusiv online. 
  • Obiceiul pe care îl vor păstra și după pandemie este prezența constantă în mediul online, care a funcționat ca o rețetă de supraviețuire și de reducere a costurilor pentru Dilema. 
  • Înainte de pandemie, ziarul cuprindea 32 de pagini. Acum are doar 24.
  • Dacă vrei să scrii pentru Dilema, o poți face printr-un articol blogul cititorilor. Nu trebuie să ai o temă anume, iar materialul îl poți trimite spre verificat pe pagina lor de Facebook sau pe adresa de email dilema@dilema.ro

Alina Aliman – A List Magazine

Nimeni nu se aștepta să scriem despre pandemie într-o revistă glossy. 

Alina Aliman este editor la A List Magazine și odată cu pandemia a realizat cât de mult se pot schimba cititoarele revistei – nu au mai fost interesate de rochii, ci mai degrabă de numărul de cazuri sau de vaccin, iar revista a trebuit să se adapteze. 

  • Nu credea că A List le va ajunge să intervieveze doctori și edituri, să organizeze un shooting pe Zoom, să facă o lansare de tip drive-in. Campania “Mi-e dor de” a avut un adevărat succes și 56 din participanți au apărut pe coperta numărului din iunie.
  • Revistele glossy implică contact uman direct, tendințe, content, shooting-uri și tocmai de aceea conținutul a necesitat mai multă creativitate și muncă. 
  • Revista a renunțat la rubricile despre shopping, și le-a transformat în rubrici despre “cum să te îmbraci atunci când stai în casă”. Au oferit chiar și sfaturi despre cum să integrezi masca de protecție într-un outfit sau despre cum să te aranjezi pentru conferințele Zoom. 
  • Oamenii au vrut să vadă care sunt activitățile in-house ale oamenilor din lume și cum arată casa lor. S-au citit multe povești, interviuri cu medici români care profesează în alte țări. 
  • Înainte de pandemie, revista funcționa după proporția de 80% machetă și 20% proiecte speciale. Acum este invers.

Clementina Anghelache și Irina Markovits – Psychologies

Ne-am bucurat enorm atunci când am găsit prima temă care să sintetizeze speranța într-o lume incertă.

Clementina Anghelache este publisher-ul Psychologies, iar Irina Markovits îmbină zilnic două profesii: consultant de stil și editor in chief. Pentru ele, pandemia a reprezentat o perioadă efervescentă, cu emoții de tip montaigne rousse. 

  • Psychologies este o revistă cu 13 ani de istorie în spate, iar de anul acesta nu mai aparține de niciun trust de presă.
  • În primăvara, și-au schimbat echipa editorială și managerială. Prima ediție în această formulă a fost publicată online, la sfârșitul lunii martie.
  • Nu au existat subiecte pe care nu credeau că le vor aborda, pentru că Psychologies nu e o revistă de nișă. Totuși, au evitat să abordeze politica din perspectiva unei dezbateri, și au încercat să vorbească despre ea doar din perspectiva comunicării (teme despre lideri sau influența acestora).
  • În 8 aprilie au lansat prima ediție digitală free, și au avut 3.600 de downloads imediat după ce au anunțat-o.
  • Pentru ele, cel mai fericit moment a fost atunci când au reușit să publice revista tipărită în septembrie. Micile bucurii s-au transformat într-o bucurie mai mare.

Ioan Big – Zile și Nopți

Experiențele culturale au fost obligate să aibă loc în mediul online, să fie vândute de ecranul unui TV sau al unui monitor.

Ioan Big este redactorul revistei Zile și Nopți și nu și-a imaginat niciodată că o revistă care recomandă evenimente culturale urbane va trebui să încurajeze statul în casă.

  • Brandul Zile și Nopți sărbătorește 20 de ani de existență. În 2000, când au apărut pentru prima dată, print-ul era principal. Apoi, online-ul a început să capete ușor dar sigur din ce în ce mai mult teren. 
  • Înainte de pandemie, revista era distribuită în instituții culturale și HoReCa. Odată cu apariția fiecărui număr se anunța și lista cu parteneri, mai exact locații în care putea fi găsită. Acum, revista se distribuie prin serviciile de livrare ale restaurantelor.
  • Au trecut de la abordarea experienței urbane la recomandări de locații autohtone și accesibile din punct de vedere sanitar.
  • Revista se distribuie gratuit, ceea ce înseamnă că e dependentă de publicitate, iar odată cu pandemia, acesta a fost redusă drastic. Asta le-a impus reducerea costurilor pentru o perioadă nendefinită și re-negocierea fee-urilor.
  • Cititorii Zile și Nopți sunt consumatori de experiențe. Avem nevoie de selectivitate, iar revista este un factor de pre-filtrare a experienței într-o masă relativ amorfă. Odată cu pandemia, a crescut interesul pentru inițiativele comunitare și ecologice.

Mihaela Sava – prajiturela.ro

În momentul în care creezi conținut, trebuie să consumi conținut.

Mihaela Sava, cunoscută drept Prăjiturela, împărtășește rețete delicioase pe contul de Instagram, unde a reușit să adune o comunitate de 90.4 k și pe blog, laprajiturela.ro. În pandemie a fost nevoită să se dezvolte din punct de vedere creativ. 

  • Pentru a reuși în mediul online ai nevoie de consecvență, constanță și foarte multă muncă. Dacă nu muncești pentru fiecare material în parte, dacă nu te dedici, nimic nu va veni de la sine.
  • Ce se află în spatele unui clip Reels de doar 15 secunde? Filmat timp de 6 ore, extrase 39 de minute de video propriu-zis și mai apoi 7 ore de montat pentru a ajunge la forma finală. 
  • Pentru editare folosește Cinemaster (video) și Audio Jungle (audio).
  • Niciodată nu a petrecut mai puțin de 4 ore pentru editarea unui material.
  • Prima colaborare a apărut după 5 ani de blogging, iar din primii bani și-a cumpărat o pereche de pantofi pe care încă îi păstrează ca amintire.
  • Detaliile invizibile care fac diferența constă în poziționarea recuzitei, preparatul, vasele, set-up-ul, styling-ul.
  • Consideră că în mediul online este foarte important ca oamenii să te asocieze pe tine, ca brand, cu ceva diferit.

Cristina Oțel – cristinaotel.ro

Podcasting-ul e foarte fain, dar doar dacă ți se potrivește. De fapt, asta e valabil pentru orice tip de conținut produci.

Cristina este Life Design Coach, trainer, scrie pe cristinaotel.ro, este gazda podcast-ului Pauză de bine care a ajuns la 24.000 de ascultări. Ne-a mărturisit că în pandemie episoadele despre psihologie, educație financiară și dezvoltare personală au fost cele mai ascultate.

  • Anul acesta se împlinesc 7 ani de când scrie pe blog despre parenting, coaching, recomandări și multe altele. 
  • Pentru ea, podcast-ul e elementul curat și este adepta metodei learning by doing. De obicei, dacă un episod durează o oră, acesta necesită două ore de editat.
  • Audiența contează extrem de mult atunci când produci un podcast. Trebuie să știi ce conținut preferă comunitatea ta.
  • Valoarea grupurilor online a crescut în ultimul timp. Nu sunt doar consumatori pasivi, sunt oameni direct interesați de ceea ce tu oferi.
  • Pentru editat, folosește Movie Maker (video) și Ocean Audio (audio).
  • Înainte să începem un podcast, Cristina ne sfătuiește să răspundem la întrebări precum “De ce vrei să faci acest podcast?” , “Ce te motivează?”,  “Pentru cine îl faci?”, “Ce te face unic?”.
  • Cea mai mare greșeală atunci când vine vorba de podcast este consecvența.
Ovidiu Mureșanu –  ovidiumuresanu.com

Pentru conținut pe Tik Tok, ai nevoie de nișă, strategie și de conținut relevant.

Ovidiu Mureșanu este creator de conținut pentru nișa de călătorii și lifestyle masculin și scrie pe ovidiumuresanu.com. S-a speriat prima oară când a intrat pe Tik Tok, și deși a crezut că nu va produce niciodată conținut pentru această platforma, în prezent contul său de călătorii are 82.000 de followers.

  • Nișa lui implică lifestyle-ul masculin și călătoriile. În mediul online sunt foarte puțini bărbați care abordează acest subiect, iar el a văzut o oportunitate în asta și a început să creeze conținut în acest sens.
  • Odată cu criza economică, revistele pentru genul masculin au dispărut de pe piață. Ei au rămas în continuare cu nevoia de a consuma conținut, și astfel s-a conturat blog-ul ovidiumuresanu.com. În pandemie, cele mai citite au fost  articolele despre muzee online, expoziții și recomandări.
  • Contul principal, cel de călătorii, avea 5.000 followers la început de pandemie, iar acum are 82.000. Dintre aceștia, 70% din urmăritori au peste 21 ani. 
  • Posibilitățile pe care le oferă Tik Tok sunt nenumărate, există multe posibilități, chiar și colaborări cu branduri renumite. Brandurile internaționale sunt interesate de această platformă, fiindcă engagementul e organic e foarte mare.
  • A urcat pe Tik Tok un video realizat inițial pentru IG Stories, iar engagementul a fost de 175.000 (organic).

Articol realizat de Bogdana Todoruțiu, freelancer în marketing și comunicare, iubitoare de cărți, căței și mâncare. 

Stories
[ November 17, 2020 by iunieta 0 Comments ]

Cum îți stabilești corect fee-urile ca freelancer

Studiile spun că 75% dintre freelancerii la nivel global au câștigat mai mult în 2020 comparativ cu perioadele în care au fost angajați. Prima regulă ca să atingi această performanță este să știi cum să-ți stabilești fee-ul. 

M-am confruntat prima dată cu problema fee-urilor acum 2 ani. Abia începusem să experimentez freelancingul și nu mă pricepeam deloc la ofertare; pot spune chiar că am învățat destul de târziu să îmi stabilesc prețurile corect. 

Așa că, discuția de azi abordează un subiect sensibil pentru mulți freelanceri, un subiect care uneori ne pune piedică și nu ne lasă să ne dezvoltăm, să creștem. E vorba despre fee-uri și despre veșnicul “cât ar trebui să cer”.

Facem ce facem, o învârtim pe toate părțile, și tot e inevitabil să nu ne gândim la partea financiară. Pentru că, ce să vezi, FREE-ul din cuvânt nu înseamnă că nu trebuie să fim remunerați (corect). Nu suntem mai speciali decât cei angajați și cu program fix, avem și noi aceleași griji ca ei: taxe, chirie, mâncare și alte cele.

Știu cât de important e să ai un fee bine stabilit, așa că te invit să descoperi elementele pe care ai putea să le iei în calcul înainte să trimiți oferta finală clienților tăi.

Ești pregătit?

1. Ce trebuie să iei în considerare atunci când îți calculezi fee-ul

Există tot felul de păreri și e normal să fie așa. Însă recomandarea de a porni la drum prin calcularea sumei ideale de câștigat într-un an pare destul de idealistă. În acest caz, lucrurile stau cam așa: notezi pe o foaie cam cum ai vrea să arate viața perfectă, lista de vacanțe, bugetul pentru shopping și alte lucruri pe care ți le dorești. Suma respectivă devine apoi punct de reper în stabilirea fee-urilor tale ca freelancer. Da, sună frumos, dar în realitate nu funcționează întotdeauna.

Acum, revenind cu picioarele pe pământ, ce parametri ar trebui să luăm în caclul pentru a stabili fee-uri corecte? Iată-i pe cei mai importanți:

  • expertiza – Adaugă aici toate cursurile pe care le-ai făcut, toate cărțile de specialitate, toate training-urile, toată educația, tot efortul depus care te-a ajutat să ajungi unde ești acum. 
  • timpul și task-urile – Cât de mult te solicită proiectul? Ce ai de făcut mai exact? Câte ore ar trebui să aloci pe săptămână? Dar pe zi? Care sunt task-urile “one time only” și care sunt cele “recurente”? 
  • experiența – E de la sine înțeles faptul că un freelancer la început de drum și unul cu 3-4 ani experiență nu pot cere același preț.
  • echipamentul – Ai nevoie de laptop/PC, telefon, căști, poate câteva abonamente care să îți facă munca mai ușoară, iar  lista poate continua, în funcție de domeniu și de nevoi. Deși inițial nu am rezonat cu acest parametru, nu e deloc rău să îl iei în calcul. Să îți dau un exemplu concret: poate ești ilustrator și ai investit mult într-o tabletă grafică, care te ajută să livrezi mai multă calitate – așa ceva chiar ar trebui să iei în calcul.
  • taxele, doamna drăguță care ține contabilitatea și tot ce ține de administrativ și legal – Nu, nu le poți ignora. 
  • asigurarea de sănătate – Poate ești tentat să spui că “merge și fără”, dar pe termen lung este mai avantajos (și mai sigur) să achiziționezi un pachet la o clinică medicală, pentru că nu se știe niciodată când ai nevoie. Dacă vrei să fii un freelancer fericit și sănătos, nu ar strica să arunci un ochi peste Healthy Freelanceri, proiectul de asigurări medicale lansat de NO.MAD împreună cu clinica PriMed.
  • extra fee-urile – Cu cât realizezi mai repede că fee-urile extra înseamnă bani în plus, cu atât vei fi mai împăcat cu tine. Aici găsești 8 tipuri de extra fees pe care să le iei în considerare.
  • valoarea pe care o aduci proiectului – Un exemplu concret: dacă tu scrii un Landing Page bun, care (se estimează că) vinde de 100.000 dolari, cu siguranță scrierea sa ar merita mai mult de 10 dolari.
  • clientul – este o afacere mică sau o multinațională? Este un client dificil? De ce buget dispune? Îți oferă libertate? Ți-ar face plăcere să lucrezi cu acesta sau ar fi un calvar? Deși e greu să anticipezi, încearcă să îți dai seama de asta din brief-ul inițial și din primele discuții. Uite un set de întrebări despre cum să îți alegi viitorii colaboratori.

Mai pot fi luate în calcul și cheltuielile personale, cum ar fi chiria/ rata, utilitățile, mâncarea, bugetul pentru distracții. E bine să le iei și pe ele în considerare, însă nu sunt criteriul esențial după care să îți calculezi prețul corect. Pentru asta vei consulta mai ales acei parametri care au direct legătură cu munca.

2. Tipuri de tarife în freelancing

Aici aduc în discuție două tipuri: tariful pe oră și tariful per proiect. 

Sunt multe păreri despre ele, și pro și contra. Într-un final, am ajuns la concluzia că nu există o formulă universal valabilă, care lumineze calea spre succes. Oricare varianta a-i alege, trebuie să te cunoști destul de bine, fiindcă numai așa poți estima cât timp îți va lua fiecare task în parte. 

Indiferent de tariful pe care îl alegi, cumva te vei raporta mereu la timpul alocat per proiect. 

Dacă vrei să afli mai multe despre cum și când să folosești cele două tipuri de tarife, găsești aici foarte multe informații utile.

3. Fără ele nu se poate trăi 

  • sfântul brief
  • contract 
  • plată în avans

Poate te întrebi de ce le-am menționat, având în vedere că vorbim despre elemente financiare. Totuși, cele trei sunt direct proporționale cu suma pe care o încasezi lunar. 

Între sfântul brief și eficiență s-ar putea pune un semn de egal, ca la matematică. Te ajută în primul rând pe tine, cel care livrezi, să nu lucrezi la 10 propuneri, ci la una singură (și sigură). Având un brief la îndemână îl ajuți și pe client, îi oferi stabilitate – știm care e The Big Idea, știm ce avem de făcut, știm care sunt pașii, deci asta înseamnă că nu ne putem răzgândi mâine. Sau dacă se întâmplă asta, trebuie să plătești pentru încă un brief. Un articol pe larg despre brief și importanța lui, găsești aici. Bineînțeles, contractul și plata în avans țin tot de siguranță.

Iată-ne la finalul celor trei categorii. Sper că au adus puțină lumină și claritate asupra modului în care ne putem construi asumat fee-urile. Desigur, fiecare subiect menționat mai sus merită investigat îndeaproape, așa că vom reveni asupra lor.

Înainte să închei, îți propun să facem un calcul simplu, ca să ai un punct de pornire în calcularea fee-ului tău. 

Sunt 365 zile pe an. Din acestea, scădem așa: 104 zile (presupunând că nu lucrezi în weekend-uri), 10 zile (sărbători legale), 25 zile (concediu / vacanță), 5 zile (în caz de te îmbolnăvești). Rămân 221 de zile. 

Presupunând că din cele 8 ore de muncă pe zi, doar 80% din timp constă în muncă propriu-zisă (nu am adăugat aici ședințele, call-urile spontane, mail-urile, contractarea și alte cele), am rămâne cu 6,4 ore/zi. 

Quick math: 221 zile  x 6,4 ore/zi = 1414 ore. 

                    221 zile x 8 ore/zi = 1768 ore.

Acesta e doar un prim calcul simplu, care te poate face mai conștient. Până nu pui pe foaie și nu te gândești în mod deliberat la tot timpul pe care îl petreci muncind, nu ți se pare chiar foarte mult, așa-i? 

Și tocmai pentru că pe lângă timp, munca ne consumă o cantitate enormă de energie, ar trebui să facem procesul cât mai plăcut posibil. Aici intervine și pasiunea pentru domeniul în care activezi, curiozitatea, personalitatea, remunerația și multe altele. 

Eu, de exemplu, sunt genul de freelancer care pune pasiunea pe primul loc, iar asta se reflectă și în fee-urile mele (de care nu sunt mereu mulțumită). Pe de altă parte, sunt conștientă că trebuie găsit un echilibru între pasiune și nevoia de a-mi plăti constant și la timp facturile.  

Bogdana Todoruțiu este freelancer în marketing și comunicare. Iubește cărțile, cățeii și mâncarea. 

Stories
[ June 15, 2020 by iunieta 0 Comments ]

Freelancer Focus: Cristina Ursu – energia este cheia

În timpul pandemiei când începusem deja să organizăm Online Meetups cu freelancerii din comunitate, am primit un mesaj pe Facebook de la Cristina, ne spunea că și-ar dori să aibă o intervenție live în care să le povestească freelancerilor despre relaxare. Zis și făcut. O săptămână mai târziu descopeream vocea blândă a Cristinei și talentul ei în a ne relaxa.

(more…)

Stories
[ May 27, 2020 by iunieta 1 Comment ]

De ce să intri in Kind Market ca freelancer? 5 avantaje când lucrezi pe barter

Tot vorbim de câțiva ani despre nevoia omenirii de a-și schimba felul de a gândi. Circulau chiar teze legate de eșecul modelului capitalist. Din ce în ce mai mulți oameni din generațiile tinere alegeau stiluri profesionale diferite de modelul clasic, din ce în ce mai mulți lucrau din autorulote răspândite prin lume, din ce în ce mai mulți începeau să experimenteze cu producția, în funcție de pasiunile fiecăruia, de la bere și până la jucării pentru copii. Apăruse o nouă clasă de producători locali care proveneau din medii urbane care priveau produsul muncii lor ca pe ceva mai mult decât un mijloc de subzistență, un motiv de mândrie personală.

(more…)

Stories
[ May 12, 2020 by iunieta 0 Comments ]

Măcelăria Ghiță – unul dintre producătorii listați in Kind Market

Sunt 17 magazine în țară, iar dacă stai în capitală și adulmeci atent, mirosul de cârnați proaspeți te apucă de nări și îți ghidează pașii către 3 galantare pline pe care le găsești în București la Timpuri Noi, în Titan și Pantelimon.

Povestea a început de la sine cu 20 de ani în urmă, când Costel s-a regăsit într-un peisaj feeric din județul Călărași, unde trona o fermă de porci uitată de toată lumea după perioada comunistă.

A avut curaj să cumpere terenul și, cu ajutorul soției, a pus bazele unei ferme în care și-au dorit ca animalele să crească sănătos și frumos. Multă muncă, birocrație și investiții i-au ajutat să se poată lăuda acum cu 10.000 de porci și, pentru că au vrut să împărtășească și orășenilor savoarea produselor tradiționale, au deschis un lanț de măcelării.

O familie întreagă lucrează la Măcelăria Ghiță

Fiecare și-a urmat pasiunea. Unul dintre fii lui Costel e medic veterinar la ferma lor, iar celălalt, Costin, este manager. Au adus alături prieteni vechi cu mâini pricepute care să prepare produsele și prieteni la fel de vechi care se pricep de minune să îngrijească animalele. Familia extinsă a ajuns acum la 200 de oameni și doar împreună au putut să se extindă în sud-estul țării.

De la furcă la furculiță nu e doar un pas

Traseul cărnii e mai mult decât controlat. Cei de la Măcelăria Ghiță cunosc și au grijă nu doar de animale, ci și de tot arborele lor genealogic. Se asigură că le hrănesc sănătos și le cresc într-un mediu fără stres. Familia Marinache muncește de zeci de ani pentru un singur țel – să aducă pe mesele oamenilor gustul de odinioară al preparatelor din carne.

Delicatese pentru gurmanzi 100% naturale

Când ajungi în fața galantarelor, ai grijă să îți stăpânești pofta pentru că nu ai nicio șansă să nu salivezi în fața unei delicatese special gândită de gurmanzi pentru gurmanzi. Nominalizăm aici renumiții cârnați măcelărești în care slănina moale și cimbrul joacă roluri cheie, dând o savoare specială cărnii proaspete de porc, adusă direct de la fermă. Să vă mai spunem că slănina din cârnați se coace la fum rece ?

Perfect Match la Kind Market

Costin Marinache este unul dintre primii antreprenori care au cerut ajutor la Kind Market și l-au primit cu succes după cum spune chiar el:

“Match-ul a fost perfect și sunt super bucuros că am intrat în acest proiect. Aici regăsești interviul: http://www.presainblugi.com/macelaria-ghita-gustul-autentic-de-carne-de-la-tara-ca-la-bunici/

Pe taraba Kind Market oferta de la Măcelăria Ghiță e încă valabilă. Ei pun la bătaie un coș de bunătățuri sănătoase și gustoase în schimbul unui articol pe blog-ul pasionaților de artă culinară.

Stories
[ May 8, 2020 by iunieta 0 Comments ]

Jurnal de acasă: Breaking news: ziua are 24 de ore, în sfârșit!

Dear diary, sunt Iulia (Gulia, ca să fie clar cu cine stai de vorbă) și sunt în sevraj! N-am mai fost la Mega de fix 2 săptămâni și ultima oară când am călcat într-un hypermaket a fost acum 7 zile. Bălesc zilnic cu gândul la gogoșile alea a căror ciocolată ajungea doar în proporție de 60% în stomăcelul meu, restul… eh, pe vremea aia se găseau oricum și destule soluții de curățat haine și mobilă…

Dar să trecem peste pauza publicitară.

Când totul se întâmplă în viteză și maaare, mare viteză, am nevoie și de un moment de respiro. Nu știu cum sunteți voi, dar eu mă bucur la maxim de perioada asta! Și n-aș vrea să fiu înțeleasă greșit, e tragic ce se întâmplă în întreaga lume, but it’s beyond my control – pot să mă panichez și să răspândesc scenarii sumbre sau pot să dau maxim de ignore și scot o ploșniță la plimbare până la mare și înapoi (bine, de fapt aș rămâne la mare), dar eu am învățat să mă țin cu picioarele pe pământ, să mă adaptez și, poate cel mai important, să mă bucur de fiecare clipă din viețișoara asta.

Așa că de două săptămâni de când m-am întors la #WorkFromHome mă bucur că în sfârșit timpul nu mai aleargă pe lângă mine și simt că în sfârșit îmi ajung toate orele din zi să realizez ce mi-am propus. Bine, încă n-am făcut curățenie! Așa că dacă ai făcut deja casa lună, consider yourself lucky!

Și până la urmă asta și e… e o chestiune de percepție!
Se dă următorul exercițiu: take a step back, e începutul lunii ianuarie… ce-ți doreai cel mai tare în ianuarie? Să stai acasă, să mai dormi puțin și să apuci să ți le faci și tu p-ale tale, chestiile alea pe care le tot pui pe locul o mie și ceva… right? Eu așa visam 😊
Am ieșit noi în ger și viscol în fiecare seară și nu putem acum să stăm în casă…

Cât despre the actual work from home… numa’ de bine (ptiu-ptiu! Să și rămână totul bine). Sunt mult mai odihnită pentru că înainte eram maxim de disperată că trebuie să mă trezesc devreme și mă stresam aiurea la gândul că nu voi auzi alarma, drept urmare dormeam super întrerupt. Și oricum trezitul la 7 pentru mine e tortură…

Cu productivitatea stau bine, eu acasă simt că pot să fac tot ce mi-am propus. Poate și pentru că așa m-am obișnuit sau poate pentru că mi-am dedicat un spațiu special pentru birou. Iar când e de stors creierii pentru idei faine, bag un video call cu colegii și acolo dă join și inspirația.

Nu am rețete și nici nu cred în rețete care să-mi crească motivația. E și asta tot o chestie care ține de psihicul fiecăruia și de felul în care funcționăm.

Eu, de exemplu, nu pot funcționa la program. Și nici nu știu vreun creativ care să poată da ON inspirației la 9 și OFF la 18. Așa că acum mă „scald” în ocazia de a putea să-mi aștern ideile oricând. Nu abuzez de această libertate, dar nici nu mă stresez că trebuie să termin ceva până la 18. Iar dacă îmi încolțește ideea de a face nu știu ce chestie prin casă (acum câteva zile îmi „stăteau” niște plante pe creier), îmi acord acel timp să mă ocup de treaba respectivă (normal, m-am dus și le-am plantat în grădină) pentru că știu că mă voi întoarce la laptop cu forțe proaspete.

Dacă tu știi că funcționezi foarte bine în cadre delimitate clar, do it! Fă-ți programul pe ore, stabilește-ți pauzele, calculează tot și ține-te de ce ți-ai propus!

Nu știi cum să muncești în afara biroului? Sunt o mulțime de teorii legate de munca de acasă, ia-le la rând și vezi care ți se potrivește.

Cea mai delicată problemă work wise cred că este ieșitul din ritm. Cumva trebuie să înțelegem că asta nu e o vacanță și că de noi depinde ca rotițele să continue să se miște.

Sunt conștientă că este o perioadă foarte complicată pentru întreaga populație a globului, am mulți prieteni care încep să aibă dificultăți mari și să privească spre viitor printre multe semne de întrebare. Nimeni nu e într-o situație prea roz. Daaaaaar, eu cred că acum avem marea ocazie să ne întoarcem la ce este cu adevărat important pentru noi. E un pic de luptă interioară acolo, nu e ușor, trebuie luate niște decizii și schimbată puțin perspectiva asupra vieții. Dar sunt convinsă că vom ieși mai buni din treaba asta! E musai!

P.S. Da, mi-e dor de multe chestii! Fac ca maimuța turbată la gratii (cum zice reclama) că nu pot să mă plimb și să fac poze. Au înflorit copacii, s-au umplut de culoare parcurile, orașele, câmpurile și dealurile și noi nu știm ce parfum frumos au pregătit anul ăsta… Dar cumva cred că și natura avea nevoie de-o pauza de la noi… Și, v-ați prins, mi-e cam dor și să mă întind la vorbă. 😊

Iulia este Gulie cu frunze în diferite nuanţe de verde: verde-PR, verde-fotograf, verde-blogger, verde-sociolog.