Cum îți stabilești corect fee-urile ca freelancer
Studiile spun că 75% dintre freelancerii la nivel global au câștigat mai mult în 2020 comparativ cu perioadele în care au fost angajați. Prima regulă ca să atingi această performanță este să știi cum să-ți stabilești fee-ul.
M-am confruntat prima dată cu problema fee-urilor acum 2 ani. Abia începusem să experimentez freelancingul și nu mă pricepeam deloc la ofertare; pot spune chiar că am învățat destul de târziu să îmi stabilesc prețurile corect.
Așa că, discuția de azi abordează un subiect sensibil pentru mulți freelanceri, un subiect care uneori ne pune piedică și nu ne lasă să ne dezvoltăm, să creștem. E vorba despre fee-uri și despre veșnicul “cât ar trebui să cer”.
Facem ce facem, o învârtim pe toate părțile, și tot e inevitabil să nu ne gândim la partea financiară. Pentru că, ce să vezi, FREE-ul din cuvânt nu înseamnă că nu trebuie să fim remunerați (corect). Nu suntem mai speciali decât cei angajați și cu program fix, avem și noi aceleași griji ca ei: taxe, chirie, mâncare și alte cele.
Știu cât de important e să ai un fee bine stabilit, așa că te invit să descoperi elementele pe care ai putea să le iei în calcul înainte să trimiți oferta finală clienților tăi.
Ești pregătit?
1. Ce trebuie să iei în considerare atunci când îți calculezi fee-ul
Există tot felul de păreri și e normal să fie așa. Însă recomandarea de a porni la drum prin calcularea sumei ideale de câștigat într-un an pare destul de idealistă. În acest caz, lucrurile stau cam așa: notezi pe o foaie cam cum ai vrea să arate viața perfectă, lista de vacanțe, bugetul pentru shopping și alte lucruri pe care ți le dorești. Suma respectivă devine apoi punct de reper în stabilirea fee-urilor tale ca freelancer. Da, sună frumos, dar în realitate nu funcționează întotdeauna.
Acum, revenind cu picioarele pe pământ, ce parametri ar trebui să luăm în caclul pentru a stabili fee-uri corecte? Iată-i pe cei mai importanți:
- expertiza – Adaugă aici toate cursurile pe care le-ai făcut, toate cărțile de specialitate, toate training-urile, toată educația, tot efortul depus care te-a ajutat să ajungi unde ești acum.
- timpul și task-urile – Cât de mult te solicită proiectul? Ce ai de făcut mai exact? Câte ore ar trebui să aloci pe săptămână? Dar pe zi? Care sunt task-urile “one time only” și care sunt cele “recurente”?
- experiența – E de la sine înțeles faptul că un freelancer la început de drum și unul cu 3-4 ani experiență nu pot cere același preț.
- echipamentul – Ai nevoie de laptop/PC, telefon, căști, poate câteva abonamente care să îți facă munca mai ușoară, iar lista poate continua, în funcție de domeniu și de nevoi. Deși inițial nu am rezonat cu acest parametru, nu e deloc rău să îl iei în calcul. Să îți dau un exemplu concret: poate ești ilustrator și ai investit mult într-o tabletă grafică, care te ajută să livrezi mai multă calitate – așa ceva chiar ar trebui să iei în calcul.
- taxele, doamna drăguță care ține contabilitatea și tot ce ține de administrativ și legal – Nu, nu le poți ignora.
- asigurarea de sănătate – Poate ești tentat să spui că “merge și fără”, dar pe termen lung este mai avantajos (și mai sigur) să achiziționezi un pachet la o clinică medicală, pentru că nu se știe niciodată când ai nevoie. Dacă vrei să fii un freelancer fericit și sănătos, nu ar strica să arunci un ochi peste Healthy Freelanceri, proiectul de asigurări medicale lansat de NO.MAD împreună cu clinica PriMed.
- extra fee-urile – Cu cât realizezi mai repede că fee-urile extra înseamnă bani în plus, cu atât vei fi mai împăcat cu tine. Aici găsești 8 tipuri de extra fees pe care să le iei în considerare.
- valoarea pe care o aduci proiectului – Un exemplu concret: dacă tu scrii un Landing Page bun, care (se estimează că) vinde de 100.000 dolari, cu siguranță scrierea sa ar merita mai mult de 10 dolari.
- clientul – este o afacere mică sau o multinațională? Este un client dificil? De ce buget dispune? Îți oferă libertate? Ți-ar face plăcere să lucrezi cu acesta sau ar fi un calvar? Deși e greu să anticipezi, încearcă să îți dai seama de asta din brief-ul inițial și din primele discuții. Uite un set de întrebări despre cum să îți alegi viitorii colaboratori.
Mai pot fi luate în calcul și cheltuielile personale, cum ar fi chiria/ rata, utilitățile, mâncarea, bugetul pentru distracții. E bine să le iei și pe ele în considerare, însă nu sunt criteriul esențial după care să îți calculezi prețul corect. Pentru asta vei consulta mai ales acei parametri care au direct legătură cu munca.
2. Tipuri de tarife în freelancing
Aici aduc în discuție două tipuri: tariful pe oră și tariful per proiect.
Sunt multe păreri despre ele, și pro și contra. Într-un final, am ajuns la concluzia că nu există o formulă universal valabilă, care lumineze calea spre succes. Oricare varianta a-i alege, trebuie să te cunoști destul de bine, fiindcă numai așa poți estima cât timp îți va lua fiecare task în parte.
Indiferent de tariful pe care îl alegi, cumva te vei raporta mereu la timpul alocat per proiect.
Dacă vrei să afli mai multe despre cum și când să folosești cele două tipuri de tarife, găsești aici foarte multe informații utile.
3. Fără ele nu se poate trăi
- sfântul brief
- contract
- plată în avans
Poate te întrebi de ce le-am menționat, având în vedere că vorbim despre elemente financiare. Totuși, cele trei sunt direct proporționale cu suma pe care o încasezi lunar.
Între sfântul brief și eficiență s-ar putea pune un semn de egal, ca la matematică. Te ajută în primul rând pe tine, cel care livrezi, să nu lucrezi la 10 propuneri, ci la una singură (și sigură). Având un brief la îndemână îl ajuți și pe client, îi oferi stabilitate – știm care e The Big Idea, știm ce avem de făcut, știm care sunt pașii, deci asta înseamnă că nu ne putem răzgândi mâine. Sau dacă se întâmplă asta, trebuie să plătești pentru încă un brief. Un articol pe larg despre brief și importanța lui, găsești aici. Bineînțeles, contractul și plata în avans țin tot de siguranță.
Iată-ne la finalul celor trei categorii. Sper că au adus puțină lumină și claritate asupra modului în care ne putem construi asumat fee-urile. Desigur, fiecare subiect menționat mai sus merită investigat îndeaproape, așa că vom reveni asupra lor.
Înainte să închei, îți propun să facem un calcul simplu, ca să ai un punct de pornire în calcularea fee-ului tău.
Sunt 365 zile pe an. Din acestea, scădem așa: 104 zile (presupunând că nu lucrezi în weekend-uri), 10 zile (sărbători legale), 25 zile (concediu / vacanță), 5 zile (în caz de te îmbolnăvești). Rămân 221 de zile.
Presupunând că din cele 8 ore de muncă pe zi, doar 80% din timp constă în muncă propriu-zisă (nu am adăugat aici ședințele, call-urile spontane, mail-urile, contractarea și alte cele), am rămâne cu 6,4 ore/zi.
Quick math: 221 zile x 6,4 ore/zi = 1414 ore.
221 zile x 8 ore/zi = 1768 ore.
Acesta e doar un prim calcul simplu, care te poate face mai conștient. Până nu pui pe foaie și nu te gândești în mod deliberat la tot timpul pe care îl petreci muncind, nu ți se pare chiar foarte mult, așa-i?
Și tocmai pentru că pe lângă timp, munca ne consumă o cantitate enormă de energie, ar trebui să facem procesul cât mai plăcut posibil. Aici intervine și pasiunea pentru domeniul în care activezi, curiozitatea, personalitatea, remunerația și multe altele.
Eu, de exemplu, sunt genul de freelancer care pune pasiunea pe primul loc, iar asta se reflectă și în fee-urile mele (de care nu sunt mereu mulțumită). Pe de altă parte, sunt conștientă că trebuie găsit un echilibru între pasiune și nevoia de a-mi plăti constant și la timp facturile.
Bogdana Todoruțiu este freelancer în marketing și comunicare. Iubește cărțile, cățeii și mâncarea.